Intrarea in colectivitate si integrarea copilului intr-un nou grup de studiu, trecerea la un alt sistem de predare sau finalizarea unei etape de invatare (prescolar, primar, gimnazial) sunt evenimente care pot implica testari psihologice, evaluari practice, caracterizari psiho-pedagogice si, uneori, pot accentua ingrijorarea parintilor pentru aceste etape resimtite ca un “examen” dat de copii. Testele psihologice si metodele pedagogice ajuta in demersul de cunoasterea a personalitatii copilului si pot potenta relatia intre urmatoarele elemente cheie: unicitatea elevului, adaptarea armonioasa, performanta scolara si  stilul de predare al  educatorului/ mentorului.

Fisa de caracterizare psihopedagogica – scurta descriere

Proiectata pe mai multe sectiuni, fisa de caracterizare psihopedagogica poate cuprinde informatii personale (numele, data si anul nasterii, scoala actuala sau istoricul gradinitelor frecventate anterior), date privind structura familiei si ambianta educativa/atitudinea parintilor fata de mediul educational, informatii medicale privind antecedentele medicale, starea de sanatate si dezvoltarea copilului, adaptarea la mediul educational (gradinita /scoala), rezultatele obtinute de copil in cadrul activitatilor realizate in gradinita  sau calificativele obtinute de elev.

O alta sectiune este reprezentata de profilul psihopedagogic si cuprinde aspecte din sfera cognitiva (caracteristici senzorio-perceptive, inteligenta, gandirea, memoria, atentia, imaginatia, limbajul), conduita si adaptarea in mediul educational, personalitatea (trasaturi temperamentale, emotivitate, dispozitii afective, interesul fata de activitatea scolara si potentialul aptitudinal, trasaturile caracterului in formare (atitudinea fata de munca, fata de altii, fata de sine)

In completarea sectiunilor descriptive, care pot varia ca numar sau organizare in functie de perspectiva autorului/evaluatorului cu mentiunea ca se pastreaza temele principale de cunoastere psihopedagogica, se pot insera tabele, grafice ce au rolul de a oferi o imagine obiectiva si completa asupra aspectelor descrise (P. Golu, M. Zlate si E. Verza)

Valoarea acestui instrument rezida in solutiile/ masurile educationale ce pot fi aplicate in vederea educarii adecvate si cresterea nivelului de adaptare si performanta al copiilor. De asemenea, in completarea aspectului pedagogic, fisa poate constitui un instrument ce favorizeaza comunicarea educator – parinte  si valorifica colaborarea profesor- psiholog/consilier scolar.

Recomandari pentru parinti

Atitudinea pozitiva si colaborarea cu educatorii si/sau profesorii va ajuta ca parinti sa cunoasteti copilul din perspectiva raportarii la mediul pe care nu-l puteti controla 100%, dar il puteti eficientiza.

Informatiile legate de structura familiei uneori pot deschide o cutie a Pandorei si multi parinti devin reticenti in a oferi date personale legate de evenimente nedorite (deces, divort, violenta domestica etc) puternic incarcate afectiv sau aspecte considerate confidentiale (profesia, locul de munca) pentru ca sunt asociate cu latura financiara. Solicitati informatiile suplimentare de la educatori daca va este neclar scopul in care vor fi folosite detaliile  sau consultati-va cu alti parinti si prieteni care au furnizat astfel de date personale.

Daca este bine realizata, caracterizarea psihopedagogica este obiectiva si corecta si va permite gasirea unor solutii educative benefice pentru copilul vostru. Daca aveti retineri in ceea ce priveste acuratetea  caracterizarii nu ezitati sa cereti o a doua opinie.

Repere bibliografice: Psihologia copilului, EDP 1996, P. Golu, M. Zlate si E. Verza

Happy baby Day inseamna seminarii pentru parinti, jocuri pentru copii, tombola, vouchere … si multe alte surprize.

In cadrul evenimentului Happy baby Day, Hands On Education a oferit parintilor ocazia sa discute pe tema “educatie prin joc” cu Doamna Cristina Tohanean – psiholog psihoterapeut:

“Prin joc copilul invata, isi satisface nevoia de miscare, isi da curs curiozitatii, isi dezvolta si pune in valoare imaginatia, isi dezvolta limbajul, gandirea, isi caleste vointa, socializeaza. Am putea spune că de la naştere până în momentul în care merge la şcoală, totul este joc.”

Cristina Tohanean a demonstrat, cu ajutorul produselor educative din portofoliul Hands On Education, cum pot fi folosite jucariile  pentru stimularea abilitatilor copiilor, inca de la cele mai fragede varste.

Citeste Comunicatul de presa

Dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal să tragă…Dacă-i adult să muncească – aşa ar suna o parafrazare a unui citat din Creangă. Aşadar, jocul este principala formă de activitate a copilului, aşa cum la adult este munca. Prin joc copilul învaţă, îşi satisface nevoia de mişcare, îşi dă curs curiozităţii, îşi dezvoltă şi pune în valoare imaginaţia, îşi dezvoltă limbajul, gândirea, îşi căleşte voinţa, se socializează. Am putea spune că de la naştere până în momentul în care merge la şcoală, totul este joc. Bineînţeles că în funcţie de vârsta copilului, jocul şi implicarea părintelui în joc iau forme diferite (odată cu creşterea copilului acesta din urmă are tot mai puţin nevoie ca părintele să se joace cu el şi să-l ghideze în jocurile pe care le face).

Jucati-vă împreună!

Toţi membrii familiei trebuie să aibă posibilitatea să fie cu copilul, să-i acorde atenţie. Faptul că se simt bine împreună e important pentru dezvoltarea emoţională a copilului. Fiecare moment de joacă acordat copilului întăreşte legătura dintre acel membru al familiei şi copil. Este foarte important ca jocurile copilului să fie bine structurate, să aibă un început şi să fie finalizate, acest lucru ajutându-l pe copil să-şi formeze deprinderea de a nu lăsa lucrurile neterminate. La fel ca şi adultul copilul are nevoie să poată anticipa ce urmează, acest lucru dându-i o mai mare siguranţă. De aceea părintele trebuie să fie previzibil, să anticipe acţiunile care urmează.

Atenţie la jucării!

Jucăriile sunt şi ele importante în joc, dar nu indispensabile. Cele mai bune jucării nu sunt, neapărat, cele mai scumpe şi cele mai sofisticate. De multe ori părintele poate confecţiona împreună cu copilul materialele necesare pentru diverse jocuri (prilej de a creşte implicarea şi motivarea copilului pentru joc şi de a crea o mai bună relaţie cu copilul). La  vârsta preşcolară copilul are o gândire magică, simbolică,  foarte creatoare care îi permite să transforme cu uşurinţă orice obiect în obiectul dorit (de exemplu un băţ într-un cal înaripat, o cutie de carton într-un dulap pentru hainele păpuşii sau într-un camion). Este important ca jucăriile alese să-l mobilizeze pe copil la o activitate vioaie, antrenantă, prilej pentru a-şi dezvolta gândirea, imaginaţia, memoria, abilităţile şi deprinderile fizice, spiritul de observaţie. Este bine să rotiţi jucăriile copilului (să nu i le daţi pe toate o dată pentru a nu se plictisi de ele, sau pentru a nu-l pune în încurcătură, neştiind la care să se oprească). După fiecare joc copilul trebuie învăţat să-şi strângă jucăriile. Încă de mici copiii învaţă prin joc să acţioneze conform stereotipurilor de gen (anumite activităţi sunt destinate sexului masculin sau feminin). Prin jucăriile pe care le cumpără, prin activităţile pe care le desfăşoară cu copiii lor, părinţii favorizează sau nu formarea stereotipurilor de gen. Întrucât în ultimii ani majoritatea meseriilor sunt accesibile ambelor sexe, este de preferat o educaţie nonstereotipică.

Ceea ce trebuie să reţii este faptul că achiziţionarea de jucării nu ţine locul părintelui în jocul cu copilul şi nu ţine locul părintelui în viaţa de zi cu zi.

Jocuri de limbaj

Să te joci cu copilul este un bun prilej de achiziţionare şi de dezvoltare a limbajului micuţului. Ştim cu toţii că limbajul se învaţă prin imitaţie. Este de mare ajutor ca în jocurile şi momentele când sunt cu copiii lor, părinţii să numească în cuvinte clare şi simple ceea ce copilul face, sau ceea ce părintele face pentru el (mai ales la copiii foarte mici (0-3 ani) ani şi la copiii cu dificultăţi de vorbire). Copiii mici, de 1-2 ani sunt foarte încântaţi de imaginile cu animale. Există în comerţ cărticele cu animale. Copilului de 1 an îi place să dea paginile cărţii şi se amuză să asculte cum părintele imită animalele, încercând şi el să facă acelaşi lucru. Mai târziu, când copilul merge la grădiniţă, părintele îl poate învăţa prin joc forma de plural a cuvintelor (jocul “Eu spun una, tu spui multe”: părintele spune forma de singular: “Eu spun un caiet” şi copilul spune “Mai multe caiete”. Rolurile pot alterna), diminutivele ( jocul “Să alintăm cuvintele”: părintele spune forma obişnuită a cuvântului şi copilul spune forma de diminutiv: Părintele spune “casă”, copilul spune “căsuţă”. Rolurile pot alterna.) diverse prepoziţii precum şi diverse acorduri între părţile de propoziţie (“Cum e corect?”: părintele formulează mai multe propoziţii, cerând copilului să o aleagă pe cea corectă. Ex.:Părintele întreabă: Cum e corect: “Cartea şi caietele este pe masă” sau “Cartea şi caietele sunt pe masă”?). Vocabularul copilului poate fi dezvoltat şi el prin jocuri simple şi la îndemâna oricărui părinte. Părintele şi copilul pot utiliza în acest sens un dicţionar de grădiniţă sau o enciclopedie pentru copii. Copilul şi părintele aleg, pe rând, din carte o imagine, solicitându-le celorlalţi participanţi la joc să spună ce reprezintă acea imagine. Se pot formula întrebări şi răspunsuri într-o limbă străină dacă părintele are cunoştinţe în acest sens.

Jocuri de memorie

Memoria copilului poate fi şi ea antrenată, fie cu ajutorul jocurilor speciale din comerţ, fie cu ajutorul jocurilor improvizate de părinţi cu ceea ce au la îndemână. Părintele şi copilul pot alege mai multe obiecte pe care să le pună pe o măsuţă. După ce se discută cu copilul despre fiecare obiect, i se cere să închidă ochii, timp în care părintele ia sau adaugă un obiect. I se cere apoi copilului să spună ce lipseşte. Acest gen de jocuri antrenează memoria vizuală a copilului. Numărul de obiecte va varia în funcţie de vârsta copilului, cu copilaşii de 2-3 anişori folosindu-se 2-3 obiecte, iar cu cei mai mari numărul putând creşte progresiv în funcţie de abilităţile copilului. Acest joc se poate juca şi cu şcolarii din clasele primare. Memoria narativă poate fi dezvoltată prin citirea de poveşti şi prin solicitarea copilului să povestească, sau să răspundă la anumite întrebări care vizează anumite amănunte. Este important de ştiut că abia la 6 ani relatările copiilor ajung să fie similare naraţiunilor adulte. La 5 ani copiii reuşesc să menţină firul acţiunii şi să o ducă spre final, dar nu pot trage concluziile, în vreme ce la 4 ani memorează foarte multe episoade dar le relatează dezordonat. Memoria numelor este importantă în învăţarea limbilor străine, a geografiei, istoriei, biologiei poate fi dezvoltată prin jocuri cum ar fi următorul: părintele prezintă câteva animale de pluş, alegând câte un nume pentru fiecare. Ulterior le prezintă într-o ordine modificată, rând pe rând şi cere copilului să spună cum se numeşte fiecare. Părintele îl coreactează pe copil dacă acesta greşeşte. Părintele poate urmări progresul copilului, observând de câte runde de prezentare are copilul nevoie pt. a memora, precum şi câte nume. La 5 ani se poate ajunge până la 6 personaje.

Jocuri de gândire

Gândirea copilului poate fi şi ea dezvoltată prin jocuri. Deja de la vârsta de 1 an copiii se pot juca cu jocuri de încastrare. Pentru început se recomandă jocurile de încastrare moi, din material textil care permit copilului să introduceă piesele prin orice orificiu. Spre doi ani se poate trece la jocurile de încastrare din plastic care permit încastrarea anumitor forme numai prin locurile speciale. Tot începând de la doi ani şi continuând la vârsta preşcolară copilul este capabil să facă jocuri simbolice. Părinţii pot organiza cu copiii jocuri simbolice precum:”De-a mămicile”, “De-a bucătăresele”, “De-a magazinul cu jucării”, “De-a doctorul”, “De-a grădiniţa”, “De-a constructorii”, “De-a şoferii de autobuz”. Aceste jocuri sunt un bun prilej pentru achiziţionarea de către copil a unor cunoştinţe despre diverse meserii, norme sociale, reguli într-un mod agreabil. În comerţ există tot felul de truse de jucării: medicale, de bucătărie, cu scule, pt. frizerie etc. Tot la vârsta preşcolară, părinţii pot desena diverse obiecte, omiţând anumite părţi (ex.: o casă fără uşă, o pasăre fără ochi, o bluză fără o mânecă, un copil încălţat numai cu un pantof, un copil care stă la masă şi mănâncă ciorbă, dar care nu are lingură etc.).Copilul are sarcina de a spune ce lipseşte din desen. Există şi în comerţ astfel de jocuri. De asemenea, părinţii pot căuta în comerţ fructe care sunt tăiate în jumătăţi, legume, sau orice alte obiecte. Sarcina este de a căuta perechea şi de a forma întregul. Căutarea asemănărilor dintre două obiecte, imagini, sau chiar persoane (asemănări fizice) contribuie la dezvoltarea operaţiilor gândirii de comparare. Capacitatea copilului de a genera cuvinte în categorii semnatice poate fi dezvoltată prin jocuri precum următoarele: părintele alege diverse obiecte din aceeaşi categorie (mobilier, alimente, fructe, legume, rechizite, îmbrăcăminte, animale, flori) şi cere copilului să le numească cu un singur cuvânt. Sau părintele numeşte o categorie şi cere copilului să indice cât mai multe obiecte din acea categorie. Este bine ca părintele şi copilul să alterneze rolurile.

Jocuri de autocontrol

Inhibiţie voluntară şi autocontrolul pot fi dezvoltate prin jocuri precum “Statuile” ( părintele dansează împreună cu copilul pe un fond muzical; la un moment dat opreşte muzica, participanţii trebuind să rămână nemişcaţi cât mai mult timp în poziţia în care i-a surprins întreruperea muzicii. Câştigă cine reuşeşte să rămână nemişcat mai mult timp) sau “Păpuşa vorbeşte în şoaptă” (timp de câteva minute copilul şi părintele vor vorbi în şoaptă în timp ce se joacă cu păpuşa; regula de a vorbi un timp în şoaptă poate fi introdusă pe parcursul oricărui joc simbolic).

Jocuri de dezvoltare a atenţiei

Atenţia vizuală poate fi dezvoltată prin jocuri care au drept sarcină identificarea unui anumit obiect care este desenat împreună cu altele pe aceeaşi fişă. Părinţii pot face ei singuri astfel de fişe. De exemplu pot desena pe o foaie mai multe cifre şi pot cere copilului să caute într-un timp cât mai scurt o anumită cifră. Foarte mult gustă cei mici jocuri precum “Mingea buclucaşă” – acest joc este un bun prilej de dezvoltare a atenţiei auditive selective dar şi de reunire a întregii familii în jurul copilului. Copilul/copiii şi părinţii sunt aşezaţi în cerc, unul dintre ei având rolul de a da diverse comenzi. Este nevoie de o minge suficient de mare pentru a putea fi prinsă cu uşurinţă, mai ales în cazul copiilor mai mici. Comenzile care pot fi date sunt de genul: “minge fierbinte” (la această comandă participanţii la joc trebuie să paseze foarte, foarte repede mingea de la unii la alţii în ordinea în care sunt aşezaţi), “minge rece” (la această comandă participanţii la joc trebuie să paseze încet mingea de la unii la alţii), “mingea cu sunete” (la această comandă fiecare participant trebuie să scoată un sunet înainte de a pasa mingea colegului de lângă el). Părinţii şi copiii pot găsi şi alte “variante de mingi”. Persoana care dă comenzile se schimbă de la un joc la altul.

Redescoperă bucuria şi plăcerea jocului alături de copilul tău! Câştigurile vor fi imense de ambele părţi.

Mortimer English Club a fost creat pentru a oferi deopotriva copiilor si adultilor posibilitatea sa invete limba engleza prin joc si amuzament, fara vreo constrangere de a excela – in acelasi mod in care fiecare dintre noi am invatat limba materna.

Personajul principal, Mortimer, ii insoteste pe copii pe parcursul lectiilor. Mortimer, alintat “Morty”, este un baiat care traieste in vremea cavalerilor. Urmare a unei erori de magie a unchiului si profesorului lui, pe nume Godfrey, el calatoreste in timp pana in zilele noastre.

Cu el sunt profesorul sau si cei mai buni prieteni ai lui, dragonul Malcolm si liliacul Betty si impreuna vor descoperi o multime de lucruri noi. Copiii sunt pur si simplu fermecati de Morty si prietenii lui, precum si de aventurile prin care trec impreuna.

Mortimer – English for Minis

English For Minis este o metoda speciala de predare pentru copii de la 2 la 4 ani. In mod natural si prin joc, cei mici fac cunostinta cu limba engleza. Este varsta la care creierul copiilor este cel mai pregatit pentru invatarea limbilor straine. Copiii care intra in contact cu o limba straina in mod regulat isi vor insusi gramatica si accentul ca pe cele ale limbii materne. La inceput, primordial este sa inteleaga limba si sa rosteasca cuvinte separat. Cu multe imagini si jocuri adecvate varstei, vocabularul copiilor se largeste incet, dar continuu, astfel incat copiii ajung sa faca propozitii scurte. Intrucat copiii reusesc sa se exprime corect si fluent intr-o limba straina doar daca o aud in mod regulat, Mortimer a conceput CD-uri speciale. Au fost inregistrate de vorbitori nativi si susțin procesul de invațare acasa. Dupa parcurgerea primei carți, copiii vor avea un vocabular de aproximativ 200 de cuvinte si vor intelege si canta 12 cantecele si versuri.    

Mortimer – English for Children

In cadrul acestei metode, materialele de predare au fost concepute special pentru copii cu varste de la 4 la 10 ani. Copiii invata fara constrangeri si prin toate simturile, asa cum au invatat candva limba materna – prin joc, cantece, activitati, colorand si mai ales cu amuzament. Accentul se pune pe intelegere si vorbire libera, nu pe gramatica si memorare mecanica. Regulile gramaticale de baza si le insusesc intuitiv, astfel ca mai tarziu la scoala le va fi mai usor sa faca fata invatarii complexe. Suportul de curs contine si CD-uri inregistrate de vorbitori nativi care sustin procesul de invatare acasa. Dupa un an cei mici au un vocabular de aproximativ 500 de cuvinte, pot canta 14 cantece si recita versuri. Mulțumita materialelor noastre care se continua de la un modul la altul, copiii isi imbogatesc cunostintele. Astfel se pun bazele pentru rezultate excelente mai tarziu in scoala.

Mortimer – English for you!

Cursurile au loc o data pe saptamana intr-o atmosfera relaxata la o „sueta” cu iz englezesc. Bine structurate si variate, lectiile constau in roluri in piese scurte de teatru, activitati de comunicare si multa distractie. Temele de discutie practice si interesante (gen hobby-uri, concedii, familie, iesiri la restaurant, calatorii etc.) ii motiveaza pe cursanti sa invete sau sa isi imbunatateasca cunostintele de limba engleza fara nici un fel de presiune, ci invatand cu placere. 

Filozofia Mortimer

Mai ales in ce priveste limbile straine, copiii sunt adevarate genii. Sunt capabili sa invete orice limba sau dialect, indiferent cat de dificil ar parea pentru noi. Ganditi-va: si limba materna este tot o limba straina pentru copil asa cum este engleza. Studiile de specialitate dovedesc ca in primii sase ani este perioada optima pentru copii sa invete cat mai facil si corect o limba straina. Astfel ca marii lingvisti recomanda debutul studiului unei a doua limbi – in afara de limba materna – cat mai devreme cu putinta.

Fiecare cuvant pe care copilul il aude e ca un spatiu mic, fiecare propozitie ca un rau si treptat – treptat “harta fonetica” se instaleaza in creier. Si, ca in fiecare atlas, toate hartile sunt diferite. Sunt harti germane, englezesti, romanesti etc.

Patricia Kuhl de la Universitatea Washington afirma ca prima harta colorata – aceea a limbii materne – este deja completa la prima aniversare, insa evident nu e perfecta si ii lipsesc orasele. O a doua limba pe care ar auzi-o copilul ar duce la crearea unei noi harti fonetice la fel de importante. Cercetari recente au dovedit ca acei copii crescuti bilingv depoziteaza ambele limbi in aceeasi regiune a creierului si nu trebuie sa comute intre doua memorii. Incepand cu varsta de 6 ani devine mai greu insa, iar cu varsta de 10 ani e aproape imposibil sa inveti  a doua limba la fel de usor si de bine ca pe cea materna. Indiferent de cat de intens inveti, accentul ramane si gramatica doar in putine cazuri poate fi stapanita. E necesar mult mai mult efort pentru a nu ramane in urma. Multi copii nu rezista la presiunea aceasta la scoala, isi pierd foarte usor interesul pentru limbile straine si cel mai adesea ajung sa ia lectii in particular.

Pentru orice informatii, nu ezitati sa contactati Echipa Mortimer English Club. Lectia demonstrativa este gratuita!